BEFORE AND AFTER 24.10.2009 or CHELIUTA TE IUBESC :)

LA MULTI ANI TUDOR :)

VIATA NOASTRA…

Pe măsură ce înaintez în vârstă, îmi plac din ce în ce mai mult dimineţile
de sâmbătă. Poate că din cauza liniştii pe care o simt atunci când mă
trezesc primul, sau poate că este doar bucuria neascunsă că nu trebuie să
fiu la serviciu. Oricum ar fi, primele ore ale dimineţilor de sâmbătă sunt
cât se poate de plăcute. Acum câteva săptămâni, savurând liniştit prima
cafea a unei astfel de dimineţi de sâmbătă, am pornit radioul. Ceea ce a
urmat a devenit una din acele lecţii pe care viaţa ţi le dă din când în
când. Iată despre ce e vorba:

La radio rula o emisiune matinală interactivă, cu păreri exprimate
telefonic de ascultători pe tema emisiunii, punctate din când în când de
anunţuri ale crainicului prin care îi asigura pe aceştia că le stă la
dispoziţie în fiecare zi a săptămânii, inclusiv în dimineţile de sâmbătă
până la prânz.

La un moment dat a intrat în direct un ascultător care dorea să
povestească, oricui dorea să asculte, povestea celor 1000 de bile, ceea ce
mi-a captat atenţia. Avea o voce gravă, fermă, dar deosebit de calmă. Şi
iată povestea lui, spusă crainicului radio:

< un om trăieşte în medie 75 de ani. Ştiu că unii trăiesc mai mult iar
alţii mai puţin, dar media este asta – 75 de ani;
> am înmulţit 75 cu 52 şi am obţinut 3900, adică numărul de zile de
sâmbătă pe care le trăieşte în medie un om;
> deoarece la acel moment aveam deja 55 de ani, am socotit câte zile
de sâmbătă trăisem deja, adică 55×52, adică aproape 2900 de sâmbete;
> am socotit apoi că dacă voi trăi 75 de ani, mi-au mai rămas
aproximativ 1000 de sâmbete.

După ce am terminat cu aritmetica, am trecut prin 3 magazine de jucării şi
am cumpărat 1000 de bile de sticlă, din acelea cu inserţii colorate, cu
care se joacă copiii. Şi am trecut prin 3 magazine pentru că nici unul nu
avea 1000 de bile. Oricum, până la urmă le-am cumpărat, le-am dus acasă şi
le-am pus într-un vas mare şi transparent. De atunci, în fiecare sâmbătă
dimineaţă, am scos câte o bilă şi am aruncat-o. Am realizat că observând
cum se micşorează numărul bilelor din vas am devenit tot mai concentrat pe
lucrurile care contează cu adevărat în viaţă. Nimic nu te motivează şi nu
te ajută mai mult în a-ţi stabili priorităţile în viaţă decât simpla
imagine a timpului tău scurgându-se.

Şi acum, dă-mi voie să-ţi mai spun un singur lucru înainte de a închide şi
a merge să-mi trezesc familia pentru a lua împreună micul dejun: în această
dimineaţă am scos din vas ultima bilă. Mă gândesc că dacă apuc sâmbăta
următoare, sau şi pe cealaltă…pur şi simplu mi s-a dat puţin timp în
plus. Şi singurul lucru pe care orice om îl va accepta, este puţin timp în
plus.
Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu tine şi sincer, îţi doresc să ai parte de
mai mult timp cu familia ta. Iar mie îmi doresc să mai fiu pe-aici şi să ne
mai întâlnim pe acest post de radio.
Bună dimineaţa şi … la revedere ! >>

În liniştea care a urmat ai fi putut auzi până şi căderea unui ac pe podea.
Aşa cum v-am spus, această poveste a fost una dintre acele lecţii pe care
ţi le dă viaţa atunci când te aştepţi mai puţin. Şi e o lecţie pe care eu
am învăţat-o.

În rest, e doar decizia voastră.

MUSULMANI-CORAN

CRED CA NEPOTII NOSTRI VOR INVATA CORAN-ul IN SCOALA GENERALA…

Oreste

Sper ca daca va ajunge pe aici sa nu se supere fiindca am facut “copy” “paste” din blogul lui, insa m-a impresionat foarte mult acest poem:

“Furia afecteazã ficatul,
Bucuria duce la îmbolnãvirea inimii,
Ingrijorarea slãbeşte splina,
Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeţea sau suferinţa sufleteascã îmbolnãvesc plãmânii.

Mânia (furia) determinã mişcarea energiei cãtre partea superioarã a corpului,
Bucuria încetineşte circulaţia energeticã,
Suferinţa sufleteascã şi tristeţea consumã energia,
Teama şi spaima o tulburã, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei.”

Vechi poem din dinastia Qin

DRIVE TEST

Pentru cei care se considera …si pentru cei ce nu se considera regii soselelor….TEST

In cazul meu chiar s-a adeverit…am obtinut  54 puncte…

HOME SWEET HOME

Try ID 3242 on the next link…PREMIER.

UNA MUSICA BRUTAL

NO COMMENT…

STEAUA – DINAMO 0-1

INCA O DATA AU DEMONSTRAT CA SUNT O ECHIPA CARE POATE CASTIGA

DINAMO BUCURESTI

IN-CRE-DI-BIL

Asa titreaza Gazeta Sporturilor. Toti au ras de ei cand declarau ca vor castiga cu 4-0…cu 5-0…

Sunt convins ca adevaratii suporteri sperau sa se intample asa ceva. Ma numar printre ei. Am trait aseara emotii imense. Pulsul a luat-o razna timp de 3 ore. Nu imi venea sa cred ca cea care joaca pe teren e o echipa romaneasca. Aveam un deja-vu al unei echipe nemtesti, care desi vine cu un handicap de 3 (trei) goluri in deplasare, reuseste sa revina in joc si chiar sa castige. La sfarsitul meciului cand conduceau cu 3-0 sper ca toti dobitocii, cretinii, maimutele (care au intrat pe teren crezand ca vor rezolva ceva) sa se fi chinuit in cele mai groaznice chinuri . Daca ar fi stat ei linistiti in galerie, ca niste suporteri englezi civilizati, Dinamo ar fi fost calificata fara sa mai fie nevoie sa treaca ei si noi cu ei prin emotia teribila a loviturilor d ela 11 metri. Insa au fost chiar incredibili, chiar si la penalty-uri s-au comportat excelent. Cred ca nu am mai simtit asa ceva de la Campionatul Mondial din SUA cand Romania ne-a scos in strada. Am o singura parere de rau, faptul ca urmatoarele 3 meciuri, exact meciurile din grupe nu vom avea ocazia sa mergem pe stadion. SPER ca Dinamo sa se comporte la fel de frumos si sa ajunga in primavara europeana

Ma bucur ca sunt DINAMOVIST. Multumesc jucatorilor pentru spectacolul de ieri

Moeciu – Vila Ando

Dupa cum scriam in postul de mai jos cu canicula din Bucuresti, normal ca am ales Moeciu. Au fost 5 zile de “aerisire”, de liniste, de gratare

La cat e de poluat aerul in capitala, as avea nevoie de un weekend in fiecare luna pentru a-mi  ”elibera” plamanii de noxele civilizatiei. Ca de obicei imi pun in gand sa vin 2-3 zile in fiecare luna, insa nu iese mereu asa cum imi doresc. Oricum ca de fiecare data cand ajung in Moeciu ma relaxez, ma simt reincarcat, ozonat si desigur afumat (la propriu si la figurat desigur…Feteasca Neagra Beciul Domnesc ). Am stat la aceeasi Vila Ando la care venim de cativa ani. Singura nemultumire a fost urmatoarea…

2004

2009

 

E clar ca nu ma refer la faptul ca am cateva kilograme in plus ci la faptul ca prietenii au disparut din jurul meu…unul in Canada…altul in Politia Romana (varul)…altul prins in Aikido tot timpul…Dificila…nu ne-am mai vazut de vreo 2 ani…si mai erau cativa…umplusem vila numai noi . Dar deh cu trecerea timpului se pare ca “prietenia” se mai modifica. In fine sa trec peste acest moment si sa spun ca desi am fost trist ca am fost fara prieteni am avut alaturi

LA FAMILIA

Am avut o tentativa de a urca la crucea de pe deal…insa a esuat fiindca nu am fost echipati corespunzator pentru a urca pe munte

 

NATURA…

 

 

 FAUNA

sunt niste pestisori mici pe acolo…:)

 

In cele din urma …si punctul de atractie din Bran…(era o coada imensa…nu inteleg de ce nu fac mai multe case de vanzare bilete).

 

aaaaaaaaaa…..si chiar ultima poza…mi-am depasit recordul de 184 la bowling

 

In concluzie a fost inca o particica de concediu reusit

JURNALTV PRIMA TELEVIZIUNE DE STIRI DIN REPUBLICA MOLDOVA

JURNAL TV

UN NOU INCEPUT PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

CANICULA IN BUCURESTI

Ce ai putea sa alegi intre cele 2 optiuni?

VREMEA IN BUCURESTI IN URMATOARELE 15 ZILE

VREMEA IN BRAN-MOECIU IN URMATOARELE 15 ZILE

CHE GUEVARA MOVIES

Azi noapte am avut de lucru  cu un prieten de-al meu . Este in poza de mai jos

 

 Am gasit filmele urmatoare, care se pare ca sunt lansate de vreun an (si eu nu am stiut )

De abia asteptam sa il vad (nu filmul ca doar sunt 2, si nu mai citesc eu de ceva vreme dar chiar sa fac dezacorduri…) pe CHE

CHE GUEVARA PART 1 THE ARGENTINE

CHE GUEVARA PART 2 GUERRILLA

BASARABIA – ROMANIA MARE

     Astazi s-ar putea sa existe o sansa (mica) sa facem un pas mic catre reintregirea Romaniei. Spun mica fiindca pare sa fie o concentrare imensa de forte comuniste la Chisinau si in toata Basarabia astfel incat sa nu mai intimpine probleme in a reusi sa faca un parlament majoritar comunist. Sansa consta in faptul ca totusi conform ultimelor sondaje comunistii au coborat de la 50% la 35%. Mai grav mi se pare ca pe langa voturile celor morti, bolnavilor si unora care nu voteaza am vazut interviu pe strada luat unor tineri care spuneau ca vor vota cu comunistii fiindca “este viitorul nostru”. Chestia asta m-a cutremurat putin…daca viitorul chiar si apropiat va fi comunist in Basarabia, atunci visul de unire cu patria va ramane un vis. Tara asta este atat de frumoasa (ma refer la Romania in intregime) insa nu a avut parte de-a lungul veacurilor decat de conducatori prosti. Au fost atat de putini cei merituosi incat ii poti numara pe degete. Ideea este insa ca nu numai conducatorii sunt de vina (capul pestelui nu e mereu cel ce trebuie blamat), ci si oamenii. Sper ca azi basarabenii sa aiba curajul sa aleaga niste partide care sa tinda sa se alature patriei.

    Stiu ca in conditiile actuale europene, de criza si bla bla bla multi spun ca nu ar fi cazul. Da poate este asa, insa fiindca atunci cand era posibil si tovarasul presedinte Iliescu nu a dorit acest lucru (prin ‘92), cred ca oricand acum se poate incerca o unire. Important este ca cei care conduc sa doreasca sa isi  asume acest lucru.

VOTATI FRATILOR CU ROMANIA

Preotul Jianu Mocanu

Este …greu sa vorbesti despre cei ce au murit. Este cu atat mai greu sa vorbesti despre cei care au murit, aceasta fiind alegerea lor si nu mana destinului. Nu pot sa inteleg vreodata dar nici nu ii condamn pe cei ce se sinucid. Fiecare cred ca are o motivatie, ceva ascuns care ii chinuie, acel impuls ce ii face sa rupa firul vietii inainte de timp. Insa este teribil de inteles atunci cand cel ce se sinucide este un PREOT.

Neintelegerea devine cu atat mai mare cu cat il mai si cunosteam. In 1995 l-am cunoscut la ziua sorei lui Iuliana, care a fost colega 5 ani cu Camelia in liceu. Era in grupul de seminaristi, niste baieti vestiti pentru felul cum stiau sa se distreze. Apoi destinul a facut ca el sa ajunga sa oficieze in biserica in care am fost botezat, in satul in care m-am nascut si am copilarit, in Teis. De fiecare data cand ajungeam la biserica ne salutam, vorbeam cu el. Este cel mai “urat” eveniment moartea. Imi produce niste reactii atat de inexplicabile. Chiar si cineva care nu l-a cunoscut nu se poate opri sa nu se intrebe ce l-a determinat sa faca acest gest. Stai si te intrebi cat de greu e sa “citesti” un om. Te uitai la el si in veci nu ai ai putut afirma faptul ca acest preot, acest om serios, familist poate lua asa decizie.

Acum 2 ani am fost nas …el a fost preotul

L-am vazut acum o luna in biserica din Teis. Fratele meu a botezat-o pe Andreea, fetita lor. Jianu a fost unul din cei 2 preoti ce a oficiat. Ma trec fiori…

Va fi cu “cantec” inmormantarea lui fiindca in acceptiunea bisericii sinucigasii nu pot fi inmormantati cu slujba in biserica. Mi se pare o “ciudatenie”…ca un om care a fost alaturi de ortodoxie de la 14 ani acum sa nu poata fi primit in biserica pentru ca incalca acele “canoane”. Nu sunt in masura sa judec eu biserica ortodoxa insa chiar consider ca trebuie facute si exceptii.

Chiar sa fie aceasta varsta hristica 33 motivul ca unii oameni sunt chemati la EL?

Dumnezeu sa il ierte si sa il odihneasca

VOINEASA sau MOECIU?

As vrea sa merg 5 nopti la munte…unde ar fi mai bine la Voineasa sau la Moeciu?

PETROMIDIA

Poza facuta de pe plaja…(de la Petromidia vin jumatate din banii familiei   )

 

Romania mereu fermecatoare

Este inadmisibil si imposibil si alte cateva  din aceeasi familie cu primele, sa faci performanta in tara asta. L-am auzit pe Badea povestind de treaba urmatoare si apoi mi-a confirmat un coleg care merge la bazin la inot la Stadionul National. Sportivii din lotul national de sarituri se antreneaza sarind de pe trambulina nu in apa… ci exact ca in desenele animate cu Tom si Jerry pe saltele si bureti. ESTE REVOLTATOR…asta in conditiile in care RIDZI asa zisa ministra a tineretului si sportului arunca in stanga si in dreapta cu euro pentru concerte.

 

Constantin Popovici pe opt la Mondiale

Rezultat-minune obtinut de reprezen­tantul Romaniei in proba de sarituri de pe platforma de 10 metri la Campionatele Mondiale de natatie: Constantin Popovici s-a clasat marti seara pe locul opt, cu un total de 476,20 puncte!

Finala a fost castigata de britanicul Thomas Daley (15 ani), care a primit 539,85 puncte, acesta fiind urmat pe podium de chinezii Bo Qiu (532,20 puncte) si Luxin Zhou (530,55 puncte). In finala au participat 12 sportivi.

Performanta lui Popovici (21 de ani) este cu atat mai mare cu cat sportivul antrenat de Florin Avasiloaiei s-a pre­gatit in cea mai mare parte a timpului sarind pe saltele si bureti, la o sala din Complexul Sportiv National “Lia Manoliu”, rar ajungand la singurul bazin de sarituri in stare de functionare, cel din Sibiu, unde oricum conditiile sunt departe de minimul necesar. Mai mult, Popovici, legitimat la CS Steaua, nu facuse nici un antrenament in aer liber, adica in conditiile de concurs de la Foro Italico din Roma. Chiar si calificarea in finala, de pe pozitia a saptea in semifinale, reprezenta o per­formanta, iar locul 8 din finala este ceva incredibil. “Cred ca mi-a purtat noroc salamandra pe care mi-am tatuat-o pe gamba dreapta. Daca aveam conditii ca toti ceilalti, speram la mai mult”, a declarat Popovici.

Golden Tulip Mamaia

Ei da am pus titlu la post numele hotelului unde am “acostat” vara asta la mare. Spun acostat fiindca eram la propriu foarte aproape pe coasta, si anume la 20 de metri de mare. Noi initial ne aranjasem la alt hotel insa la sfatul unui coleg italian am revenit la oferta de la Golden Tulip. Si nu pot spune ca mi-a parut rau . De la intrare, adica de la baiatul care ne-a ajutat sa caram bagajele, care ne-a explicat unde e parcarea, pana la receptionere, femeile de serviciu (care, dupa ce Alexandra a inteles ce inseamna “please clean up my room” punea mereu  pe usa la plecare chestia asta, erau obligate sa aranjeze camera in fiecare zi), chelnerii, managerii, ce mai toti nu aveau decat un singur gand si anume sa ne fie bine, sa fim multumiti. Am avut totusi 2 nemultumiri …faptul ca piscina nu avea decat 50 de locuri pentru un hotel de 290 camere, si trebuia sa stai la coada dimineata ca sa prinzi un loc si alta nemultumire a constat in faptul ca prin baie ne “insoteau” uneori niste furnicute . In primul caz chiar nu pot intelege de ce te-ai duce la mare si ai sta toata ziua in piscina?…Oricum ieseau in fiecare zi scandaluri…veneau romanii …isi rezervau sezlongurile si apoi plecau la masa pentru vreo ora…in fine. Partea cu furnicile a fost destul de rau pentru o parte din ele ca in fiecare dimineata erau exterminate.

A fost prima data dupa ani cand nu am mai stat ca in copilarie cu parintii, ca in liceu sau facultate la matusi-mea…am stat la 20 de metri de mare…:)…ma plictiseam plecam in camera…nu mai trebuia sa urc in masina plin de nisip ca sa ajung in Constanta. La ora 5:40…ieseam pe balcon si admiram rasaritu’ stand pe fotoliu tolanit…in chiloti . Nu mai spun de copii…ca nu i-am chinuit prin trafic…prin calduri…

Contrar unui gand dinainte “gandit”…a fost un concediu super odihnitor. Chiar daca dadeam 40 de lei pe zi pe sezlonguri si nu stateam mai mult de 30 de minute pe zi pe ele…motivul fiind unul din urmatoarele:

 

 

Din cand in cand mai trebuia sa mai si desenam….:)

Nu prea mai pot folosi cuvinte pentru anumite poze….:)

Rasarit de pe balcon 1007

Happy family

 

Copiii au fost atat de bucurosi (apropo…la hotel era super program in fiecare zi…11..Darts…11:30 gimnastica in piscina…17 yoga…20 party pentru copii…21:30 party music…), Alexandra a stat tot timpul in apa…Tudor a scapat de tuse…:).

In fine nu stiu daca imaginile pot demonstra ce sejur reusit a fost

SPER sa mai ajung anul asta iar …(eu care nu suportam marea…noroc ca am descoperit crema cu factor 50).